sâmbătă, 19 februarie 2011

Sunt pesti,deci ma tratez!

Cu multa iubire,altruism,devotament,loialitate,sinceritate,frumusete,mila,slabiciune,vicii si intuitie. Ca sa nu spun premonitie si sa ma banuiasca lumea de vrajitorie,sa ma arda pe rug sau sa ma inchida in colivia nebunilor. Nebunie am scris? Nu. Nebunia de a tine cu dintii la anumite lucruri,chiar daca sunt rele. Daca se cheama incapatanare sa stiti ca eu n-am vazut niciun peste cu coarne,mai ales sa aiba 2. Visarea...pestii nu dorm ,iar cand dorm o fac cu ochii deschisi,de frica. Frica de a nu pierde din vedere lucrurile ce-i intereseaza. Daca inchid ochii se tem ca va zbura scenariul pe care l-au construit din amanunte atat de pretioase pentru ei: un sarut,o mangaiere pe par,un miros,un gest,o vorba rasunatoare in cap si strapungatoare in inima,sentimente regasite dupa multa vreme intr-un cotlon ascuns.
Ma tratez cu ras:)))),cu sclipiri in ochi,cu putina bunatate care a mai ramas in lume,cu indulgenta rarisima,cu frumusetea vreunui chip,cu flacara ce-i mentine tineri pe oameni,PASIUNEA.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu