Pastele la Jirlau

         Nu stiu altii cum sunt,dar eu cand ma gandesc la Pastele petrecut in copilaria mea,la Jirlau,tare ma mai trec fiorii. Vad pomii infloriti,gradina plina cu narcise si zambile in fata casei,miroase a var proaspat,cozonac si prajitura cu crema,in  care mama a pus esenta de trandafiri,hmmm,divin miroase.
         Joi s-au vopsit ouale, Vineri s-au copt cozonacii,Sambata e zi de ordine,de baie,de asezat lucrurile in suflet si in minte pentru Inviere. Tin minte ca m-a carat maica-mea cativa ani la rand la biserica,nush de ce mie nu-mi prea placea,mi-era frig,ea mergea la mormant si-si jelea copilul si eu plangeam de mila ei. Duminica dimineata era cea mai faina zi din viata mea de copil, ne trezea cu noaptea-n cap,ne punea sa ne spalam pe fata cu apa in care a pus un ou rosu si cativa banuti. Cica sa fim sanatosi,rosii in obraji si plini de bani. Mama tamaiaza cele de impartit, ne da cate un ou si o bucata de cozonac si ne atentioneaza sa nu ne murdarim hainutele,cu care ne faleam pe la poarta,catre ceilalti copii.
        Azi,incerc sa pastrez cat pot din ce am trait in anii aceia,dar cu mare greutate mai reusesc. Bine ca s-au inventat cofetariile:)))). Nimeni nu mai framanta un cozonac ca lumea, pasca nici atat, ouale is vopsite gata in market-uri, drobul s-a transformat intr-un "chec" aratos in vitrina... Nu mananc carne de miel,deci nu ma intereseaza,dar o pregateam cand aveam "berbecul ratacit" acasa,ca lui ii placea. Acum,dupa cum stiti,nu prea am asteptat sarbatorile,ca fara el n-au niciun farmec...vorba aluia "fara poezie,viata e pustiu":)))). Am facut cateva sarmale,pe care le-am impartit cu frate-miu si cu vehiul meu prieten Coco,o salata de ciuperci cu maioneza,usturoi si castraveti murati si 2 prajituri. Am vopsit 10 oua,rosii,si maine merg la socri. Mi-s cam bleaga si la trup,si la suflet,dar nu-i o noutate,m-am obisnuit cu starea asta.
          Mi-e dor de vremurile cand aveam casa plina,cand puneam masa pentru prieteni,cand faceam pregatiri,dar nu simteam oboseala,ca aveam sprijinul unui barbat,care gusta din toate cele,spala un maldar de vase si trantea usa de la frigider des,ca era vinul bun si-i facea cu ochiul:))). Poate fac un pacat,dar credeti-ma de-abia astept sa treaca si asta. Mi-e dor de un Paste la Valea Mare,cu prietenii,cu mielul la protap pe care l-au furat noaptea cainii,ca barbatii s-au betivanit si n-au avut grija de el,cu Nico,Rodi si cutia de eclere,cu norii care-mi invaluiau parul dimineata,cu cafeaua in fata focului. Ce mai...s-au dus toate cum de fapt ii si normal. Nu mai putem trai la trecut,dar macar ne-au ramas amintirile si cu ele trecem prin viata asta,uneori frumoasa,alteori de cacao,dar care merita traita la maxim,cu bune si rele.
          E Invierea Domnului, sa avem seninatate si inima usoara. Va sfatuiesc sa mergeti la biserica,poate nu din dorinta de a fi in randul lumii,ci pentru faptul ca plecam de-acolo mai linistiti,mai iubitori,iar daca va dau lacrimile va rog sa nu le retineti. Plangeti,lasati-le sa va arda obrajii, asa cum si Iisus Christos a plans pentru mantuirea noastra. Chiar daca am pacatuit,El stie ca unele-s facute cu inima,altele involuntar,iar pe cele cu buna stiinta le-om plati noi,cand o veni vremea. Pana atunci daruiti IUBIRE si primiti cat puteti si cat vi se ofera. S-aveti sarbatori linistite!