joi, 18 noiembrie 2010

nici chiar asa profund!

De ceva vreme,v-am zis ,m-am amestecat in tot soiul de chestii. In afara faptului ca stau 10 ore la servici,cu fundu' pe scaun,de mi s-a latit si scaunu' si fundu',apoi ma duc acasa si descurc din ite 2 copii,un caine si o casa,mai incerc sa umplu timpul ramas cu lucruri care-mi plac.
Daca ar fi sa facem un clasament al acestor lucruri,corelat la statutul pe care-l am azi,acesta ar arata cam asa:
1. fumez: da' ce mai fumez....pfff....de placere,de plictiseala,de nervi,de dor,de uitare,de amintiri.
2. butonez in draci: si acasa,si la servici,cu motiv sau fara,incerc sa nu dau calculatorului locul pe care ar vrea sa-l castige,cu toate ca de multe ori mi-a fost "amic",l-am si urat tot de atatea ori,nu suplineste realitatea ,dar faci compromisuri si-i spui: frate,asculta-ma 2 minute ca am sa-ti fac o marturisire;si el asculta,iar tu te descoperi partial,atat cat sa se vada un "umar" .
3.table: imi plac atat de mult incat as juca nonstop,fie real,fie virtual.
4.vorbesc: cine-a zis ca asta-i apanajul femeilor a descoperit coada la cireasa:));cred ca Dumnezeu a lasat cuvantul cu intentia de a-L preaslavi,dar cred ca El a fost candva om si sigur i-a spus femeii pe care o iubea: "Iubita,ce tare dor imi e de tine!"si-n marinimia lui a dat acest fior si oamenilor.
Si vine vremea cand trec lucrurile simple pe primul loc,imi propun sa fac schimbari in lumea mea cea mica si,de aceea,va invit sa mai treceti pe aici,sa le vedeti.Sper sa fie o surpriza placuta pentru toti.

http://www.youtube.com/watch?v=tH2w6Oxx0kQ

http://www.youtube.com/watch?v=C3lWwBslWqg

vineri, 12 noiembrie 2010

de trezit simturi!!!

in ultima vreme am ascultat si altceva in afara de radio.
observ ca-s cam amestecata...in toate,inclusiv in gustul pentru muzica.
poate se mai cerne ceva cu timpul,dupa ce ma limpezesc...cu ce ascultam muzica ? cu creierul,cu inima sau cu urechile?si de ce,in anumite momente ale vietii noastre ne plac niste lucruri pe care nu le placeam ?
va invit sa ascultati ,sa simtiti,sa nu criticati!

http://www.trilulilu.ro/Sco0ter/5ed3595cd09b50

http://www.trilulilu.ro/folkforever/3fc3e90a83f59c

http://www.trilulilu.ro/patrycya/126cd3de3cb608

http://www.trilulilu.ro/georgerdv/9435192e2707df

http://www.trilulilu.ro/rebeck/9999dd4f835f46

aseara am vorbit cu omu',dupa o perioada in care n-am stiut nimic unul despre celalalt,ne-am vazut,bineinteles pe vesnicul messenger,si mi s-a parut asa de frumusellllllll ,cum nu l-am vazut atatia ani,am ras,era si el vesel ca ne vede si eu m-am bucurat ca-i e mai bine.mi-a adus un pic linistea in suflet,20 de minute:))))ca pe urma a trebuit sa merg la culcare si a inceput sa ma ia groaza cand vine noaptea pentru ca stiu ce urmeaza: nesomn,ganduri,vise...
dimineata o iau de la un capat, pe care il stiu ca pe podul palmei ,sunt iarasi "amestecata" de diverse,pe care nu le pot exprima si-am incercat sa le scriu aici.azi nu-mi vine inspiratia,dar o spun prin cantecele pe care le-am ascultat de o suta de ori ca sa vad pe care din ele sa le cern in sita sufletului.
pentru azi,numa' iubire va doresc!

vineri, 5 noiembrie 2010

daca te sinucizi,te omor!

a venit toamna.....acopera-mi inima cu ceva!
cand in plans,cand in ras,asa m-am trezit eu toamna asta.am plans de frig,am ras cand a venit soarele;ce simtzaminte poate trai sufletul asta al nostru chinuit de amaraciune,de doruri, de bucurie!!asta cu bucuria...mai subtire....ca nush cum s-a nimerit ca veacul asta sa fie unul tare greu; mie,una,mi-e greu acum din niste motive pe care vi le-am enumerat in postarea anterioara,dar nu ma plang,ca am blog si am cui ii spune:)).mai scriu pe-aci,ma descarc,ma ridic,ca de atatea ori dealtfel si merg pe un vechi principiu de-al meu: femeie,sa nu te plangi niciodata ca sunt altii mai necajiti ca tine;sunt parinti care traiesc drama cea mai drama: a nu avea sa le pui la copii pe masa o mamaliga si te uiti in okisorii lor care scancesc fara zgomot si ti se rupe inima.sunt parinti care traiesc drama vreunei boli grave a vreunui copil si atunci inima ta e tzandari,sunt oameni care ....si atunci ce rost are sa te mai matzai si tu cu vreo plangere?
si uite-asa cazu mariutza mea in starea aia de melancolie blegoasa,ca atunci cand te toropeste un soare de noiembrie,cand iti fosnesc sub talpi frunze galbene,te coplesesc amintiri pe care le-ai fi vrut demult uitate....ti-e dor de casutza din chirpici a copilariei,de iresponsabilitatea cu care ti-ai trait anii adolescentei,de mana calda a mamei pe locul care durea....ce ma durea atunci?pfff,multe ma dureau:odata m-a durut urechea rau de tot,altadata ma durea inimioara ,ca o bagam in draci si nu primeam inapoi cat sa o linisteasca....si EA ,saraca,de multe ori m-a alinat si de multe ori m-a certat,cateodata cu folos ,alteori din dorinta de a nu trai si eu viata ei;parintii vor totdeauna ca,copiii lor sa fie cu o treapta mai domni decat ei.
mi-e dor de omul caruia i-am daruit cei mai frumosi ani ai mei;acu' daca ar veni nu cred ca m-ar mai deranja atat de tare ca sforaie:))l-as pazi cand doarme,sa nu pierd nicio sforaitura,l-as inveli si l-as pupa pe fruntea transpirata de la vise,l-as pupa pe okii albastrii ca safirul,cu care mi-a luat mintile tineretii si l-as ruga sa-mi cante :"mai treci neica si tu dealul",poate isi aminteste de dealul Paduchiosu pe care il trecea ca zmeul,de dorul meu,iar eu il asteptam in poarta,in camasa de noapte,sa-i deschid ,ca batea drumu' Gorjului doar pentru un sarut.
mi-e dor de vremea cand nu aveam grija zilei de maine,de anii cand nu aveam parul alb si eram fericita cu o paine si cu multa iubire.
mi-e dor de veselia mea,de glasul meu de copil,de seninatatea din oki si din suflet;acum vesela nu prea mai sunt,am glasul tablagit de la tigari,okii si sufletul mi-s innegurate de griji ....si stau si ma gandesc ca asa ma percep copiii mei cum am perceput eu o mama imbatranita,garbovita,albita la par si innegurata la fatza intr-un an cand am fost acasa;era aceeasi vreme ca acum,ploua mocaneste,un noroi in curte de mureai si eu strig la poarta inchisa: MAMA!! ea vine ,deschide,se bucura ca ne vede,dar eu nu ma bucur:((parca nu e ea asa innegrita de doliu,griji si ce-o mai fi avut si am ramas multa vreme marcata de viziunea asta: o umbra.
astazi,in locul ei....ma vad pe mine: in doliu,cu parul alb,impovarata de griji,o umbra.